Jurnalism versus PR (intuirea unei relaţii)

Pare a fi una dintre relaţiile constitutive spaţiului public. Teoretic, ar trebui într-adevăr să fie o relaţie, adică să articuleze un registru comun în care cei doi, jurnalistul şi PR-istul, să se întâlnească. Problema survine atunci când relaţia se mută acasă la jurnalist. Şi când PR-ul devine presă.

Această deformare a relaţiei nu face bine nimănui. Nici presei, incapabilă astfel să definească o agendă, nici PR-ului, tributar unui surplus de comunicate publicate. Într-un mesaj, fie el de presă sau PR, cea care face diferenţa este împachetarea. Accesul la faptul brut/produs îl are orişicine, de unde relevanţa modalităţii de împachetare a faptului/produsului de comunicat.

Primeam câteva zeci de comunicate pe zi, multe dintre ele neutilizabile jurnalistic. Aşa am înţeles că cine, ce şi când/unde sunt importante din punctul de vedere al omului de PR, dar depăşite ca miză jurnalistică de "de ce" sau "pentru ce".

Întocmai pentru că oamenii gândesc în conexiuni, de multe ori simbolice, comunicatul de presă nu trebuie să dea senzaţia ermetismului, ca un document Read Only.