Timpul este in contradictie cu aproape orice altceva. Sau nu intra in calcul ca element in relatie.
In registrul lui a avea, atunci cand ai bani, cariera, carti de citit, filme de vazut, prieteni de purtat in conversatii, inevitabil nu ai timp. Pe cale de consecinta, ai zice la prima vedere, atunci cand ai timp nu ai bani, cariera, filme de vazut ori prieteni de pahar/vorba/lamentat.
Timpul gol, de sine statator, pare de neconceput cotidian. Daca e sa ai timp, atunci trebuie sa fie intru ceva. Timpul nu se lasa luat in posesie ca atare. Bunaoara, nu (mai) am timp sa: revad Almodovar, recitesc Proust, ies cu prietenii.
Dar ce timp am?
miercuri, 24 martie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
1 comentarii:
Nu exista nici "timpi morti", timp, clipe in care nu se intampla nimic! Exista doar timp de calitate, care lasa urme si timp in care esti trait. Timpul de calitate lasa mici si foarte fine vai si dealuri pe cotorul unei carti, scrijelituri pe raftul din biblioteca pe care ai asezat o icoana, pe primul semn de carte pe care l-ai primit de la Humanitas, ingalbenit si din care ai ros de emotie citind "Lacrimi si sfinti". Este timpul unei scrumiere ciobite ce a clipocit o clipa pe pardoseala, timpul tabloului adus prin '40 din Ardeal, un tablou cu o glastra cu flori, semnat de un pictor ambulant pe care bunica-mea, tanara sotie, il diviniza. E timpul peretului ingalbenit de fum si al biroului cu o mica pata neagra facuta de un fir de tutun. E timpul ochiului incercanat si al unei vagi dureri de cap, timpul pastrat in ridul aproape imperceptibil al chipului drag.
Timpul vietii ce te traieste este al prafului de pe saboti, al luptei cu gurmandzia, al uleiului "Bio" si al ciocolatei "Fair Trade". E si timpul listelor de cumparaturi pentru "Cora", cel al imbrancelii, al parfumului ieftin si al "carcasei de porc" (de ce, pentru Dumnezeu, "carcasa"?). Este timpul in care privesti cum ceasul de la metrou arata pulsand 00:00 si nu stii daca ai venit prea devreme sau prea tarziu. De obicei ai ajuns la fix - mai aveai atata timp...
Trimiteți un comentariu